Arta

Festivalul SAMUS

Are loc în 12 aprilie 1961 spectacolul cântului, portului şi dansului local organizat de Casa de Cultură, care va deveni prima ediţie a Festivalului culturii populare someşene - SAMUS. Reluată în 1973, manifestarea va fi reorganizată sub forma unui festival, cu ediţii anuale, în 2005 a ajuns la a 28-a ediţie. Structura Festivalului: sesiune de comunicări ştiinţifice, expoziţie de artă populară, expoziţie şi lansare de carte, paradă a porturilor şi obiceiurilor de pe Someş, precum şi un spectacol folcloric. Un rol important în realizarea Festivalului de-a lungul timpului l-au avut: cercetătorul ştiinţific dr. Virgil Medan, prof. Emil Lazăr, prof. Tiberiu Morariu, prof. Zenu Zanc Oliver, precum şi muzicieni, dirijori, scenografi: Zamfir Dejeu, Aurel Bulbuc, Alexandru Tămas, Iulian Raţiu, Silviu Bogdan s.a.

La majoritatea ediţiilor s-au prezentat spectacole folclorice la care au participat ansambluri din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, alături de solişti consacraţi: Dumitru Fărcaş, Sava Negreanu-Brudaşcu, Nicolae Sabău, Veta Biriş, Dumitru Sopon, Mia Dan, Maria Marcu, Gh. Turda, Valeria Peter-Predescu, Ion Cristureanu, Cornelia Ardelean, Aurel Tămaş; solişti dejeni: Dorina Grad, Adela Zanc, Gavril Mureşan, Ioan şi Nicolae Bătinaş, Ioan Dordoi s.a., precum şi concerte de muzică susţinute de fanfarele CFR - Dej, Salina Ocna Dej şi Mintiul Gherlei.

În prezent rolul principal în organizarea Festivalului SAMUS îl are Casa Municipală de Cultură "George Coşbuc" care, în ultimii ani a invitat participanţi din numeroase ţări, imprimând acestei manifestări un caracter internaţional.

Despărţământul "Dr. Teodor Mihali" al ASTREI

Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA a fost înfiinţată la începutul lunii noiembrie 1861, la Sibiu. În 1865 sunt înregistraţi primii membrii ai ASTREI la Dej: Clemente Hossu, Ioan Titie şi, mai târziu, Alexandru Filip, Gavril Man şi Ioan Colceriu. Şedinţa de constituire a Departamentului cercuar XII Dej, a avut loc în 4 iulie 1870. Primul director a fost Ioan Colceriu (1870-1871), urmat de Gavril Man (1871-1883). De-a lungul timpului, directori ai Despărţământului au fost: Augustin Munteanu (1883-1899), Teodor Mihali (1900-1911), Ilariu Boroş (1911-1922), Victor Motogna (1922-1929), George Mânzat (1929-1948). În anul 1900 este reînfiinţat Despărţământul dejean al ASTREI, condus de preşedinţii: Dan Mârza (1990-2000), Ciprian Dan (2000-2003), Pavel-Radu Gavrilă (2003-prezent).

La Dej s-au desfăşurat patru Adunări Generale, în anii: 1882, 1910, 1992, iar în 2004 a fost organizată cea de-a 100-a Adunare Generală, la care au participat peste 250 de delegaţi şi peste 100 de invitaţi din România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Serbia-Muntenegru, Albania etc. În prezent Despărţământul "Dr. Teodor Mihali" Dej al ASTREI editează gazeta "Astra Dejeana" şi Anuarul Despărţământului; are o editură proprie, cenaclu literar, club al artiştilor plastici, cerc filatelic, club rebusist, clubul "Sunetul muzicii", cercuri ASTRA la Câţcău, Căşeiu şi Chiuieşti.

Casa de Cultură

Casa de Cultură a municipiului s-a înfiinţat în anul 1949, sub numele de Ateneul Popular "Nicolae Bălcescu", director fiind Ion Moldovan. În 1955, Ateneul Popular "Nicolae Bălcescu" îşi schimbă denumirea în Casa de Cultură Raională. Apoi, în 1968, după ce oraşul este ridicat la rangul de municipiu, instituţia devine Casa de Cultură a Municipiului. La propunerea directorului Vasile Topan este plasat în parcul din curtea instituţiei bustul poetului George Coşbuc şi cu această ocazie i se atribuie instituţiei numele de Casa de Cultură "George Coşbuc". De-a lungul timpului, în cadrul Casei de Cultură au funcţionat şi au susţinut spectacole: formaţii de teatru în limba română şi în limba maghiară, formaţia de muzică populară cu orchestră şi solişti vocali, Ansamblul folcloric "Someşana" (cântece şi dansuri), formaţia de muzică uşoară, cercul de balet, orchestra simfonică, teatrul de păpuşi s.a.

Alături de celelalte instituţii de cultură dejene, Casa de Cultură a iniţiat o serie de manifestări culturale devenite tradiţionale: Festivalul Primăverii-1968 (14 ediţii), Festivalul de folclor someşan SAMUS-1973, Festivalul cântecului românesc "Guilelm Şorban", Festivalul tradiţiilor şi obiceiurilor de sărbătorile de iarnă-1978, Reuniuni corale municipale, Zilele dramaturgiei dejene, Decada cultural dejeană, Lira de cristal (muzică cultă), Primăvara culturală dejeană, Confluenţe cultural-educative dejene, Festivalul de muzică religioasă "Ioan Caianu Valahul". În prezent, la Casa de Cultură îşi desfăşoară activitatea Ansamblul folcloric "Someşana", formaţia de teatru şi formaţia de recitatori, clubul "Amici d'Italia" cu formaţia "Prietenii Scenei", fanfara-deţinătoare a numeroase premii la concursuri şi festivaluri.

Biblioteca Municipială

Începuturile bibliotecii publice datează din anul 1891. Dar numai din 1952 Dejul are o bibliotecă reprezentativă, bine organizată, care îşi îmbogăţeşte continuu fondul de carte şi colecţiile de publicaţii. În 1968, în urma noii împărţiri administrative, biblioteca devine municipală şi primeşte un spaţiu mai mare, care asigura lectura publică în cadrul secţiilor specializate şi al sălii de lectură. Din 2005, biblioteca funcţionează în localul numit "Casa Vacanţei".

La înfiinţare, în 1952, biblioteca a avut 5.072 de volume şi 1.000 de cititori, pentru ca la sfârşitul anului 2004 să ajungă la 88.210 de volume, cu 7.959 de cititori. Biblioteca are în structura sa: secţia de prelucrare a documentelor, secţia pentru adulţi şi secţia pentru copii. Colecţiile bibliotecii cuprind toate domeniile de tipărituri de carte.

Un loc special îl ocupa fondul de carte veche, care cuprinde mai multe exemplare de cărţi din secolul XIX. Secţiile sunt organizate pe principiul accesului liber la raft. Biblioteca participă la viaţa culturală a municipiului prin organizarea unor acţiuni specifice: expoziţii foto-documentare şi de carte, seri culturale, întâlniri cu scriitori, oameni de ştiinţă şi cultură, locali şi din ţară.

Cercul militar

Este o instituţie de cultură a garnizoanei Dej înfiinţată în 1919 în clădirea din Parcul Central al oraşului, iar în locaţia actuală funcţionează din anul 1972. Este destinat desfăşurării activităţilor cultural-educative, de protocol, ştiinţifice, de relaţii publice, sportive, de turism şi agrement pentru personalul din unităţile garnizoanei şi membrii familiilor acestuia. Participă activ la toate manifestările de profil din municipiu, împreună cu celelalte instituţii de cultură aparţinând societăţii civile. Dispune de o bază materială adecvată, incluzând pe lângă dotările necesare şi un muzeu militar inaugurat în anul 1996, ca filială a Muzeului Militar Naţional.

Muzeul dispune de o expoziţie permanentă incluzând obiecte specific militare din patrimoniul naţional în proporţie de 90% originale: armament, drapele de luptă, medalii, ordine, elemente de echipament fotoexponate, brevete, obiecte aparţinând unor personalităţi militare. Muzeul este vizitat anual de sute de persoane, delegaţii oficiale, grupuri organizate din ţară şi din străinătate. Cercul Militar Dej a participat cu rezultate notabile la manifestări diverse organizate la nivel naţional: festivaluri de teatru, muzică uşoară, umor cazon, muzică tânără.

Galeria de artă FREZIA

A fost inaugurată la 4 martie 1972 din iniţiativa profesorului Emil Lazăr, director al Muzeului de istorie şi a prof. univ. dr. Raoul Şorban. În 1997, Galeria a fost renovată după planurile arh. Dorin Munteanu, în urma unui parteneriat între Primăria municipiului şi familia dr. Marius şi ec. Corina Boca, custode prof. Ioan Mureşan. Deschiderea oficială, după renovare, a avut loc la 14 iulie 1998, când a fost organizată o expoziţie a pictorului clujean Teodor Botiş.

Au expus de-a lungul timpului, mari artişti: Ion Sălişteanu, Alexandru Jakabházi, Octavian Păcuraru, Liviu Suhar, Manuela Botiş, Valentin Codoiu, Ilie Boca, Vasile Gheorghiţă, Radu Maier, Mariana Elas, Elena Szervatiusz, Angela Popa Brădean, Eugen Patachi, Marcel Lupşe, Mariana Bojan, Radu Ceontea, Aurel Nedel, Margareta Catrinu, Vasile Pop, Aurel Dan, Vasile cel Mare, Nicolae Suciu, Éva Lukács Solymossy, Loredana şi Daciana Tomsa şi alţii. Pe lânga expoziţiile de pictură au fost organizate lansări de carte, tabere de creaţie încheiate cu expoziţii colective.

Muzeul Municipal

În anul 1899, membrii "Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca" au pus bazele unei colecţii muzeale care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. În anul 1900, s-a dispus desfiinţarea micului muzeu. O parte din exponate au fost transferate ulterior la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Artă din Budapesta. După 1918, istoricul Victor Motogna, maiorul în retragere Iuliu Marţian şi prof. univ. Emil Panaitescu, membrii ai Secţiunii transilvane a Comisiei Monumentelor Istorice din România, au propus organizarea la Dej a unui muzeu regional. La 1 aprilie 1925, consiliul orăşenesc a hotărât înfiinţarea unui muzeu comunal. Acesta a funcţionat în incinta primăriei (azi Cercul Militar) până la ocuparea oraşului, din septembrie 1944, când muzeul a fost devastat complet.

În 1940, s-a încercat recuperarea pieselor risipite în diferite locuri, însă multe obiecte şi documente importante nu au mai putut fi găsite. În perioada 1952-1953, muzeul a fost mutat la parterul Prefecturii judeţului (actualul sediu al Primăriei). După o perioadă de 20 de ani de funcţionare este mutat, în septembrie 1974, în Claustrul franciscan, un loc impropriu pentru conservarea bunurilor culturale. Din mai 1998 funcţionează în actualul sediu. Cercetarea ştiinţifică s-a concretizat în studii şi articole publicate în reviste de specialitate, în publicaţii culturale şi ziare.

Un rol important în desfăşurarea activităţii muzeale l-au avut directorii: prof. Florin Gavrilescu, Prof. Emil Lazăr, prof. Cornelia Măluţan, prof. Mircea Panov. În prezent, muzeul răspunde aşteptărilor şi preocupărilor celor interesaţi de istoria locală, să cunoască noi mărturii ale dezvoltării culturii şi civilizaţiei din aceasta zonă a ţării. Activităţile desfăşurate sunt diverse, de la expoziţii de arta (pictură, sculptură, iconografie), expoziţii tematice, lansări de carte, simpozioane, până la dezbateri şi sesiuni de comunicări.

Colecţia de arheologie cuprinde descoperiri arheologice de pe raza municipiului şi din împrejurimi. Numărul pieselor se ridică la aproape 10.000 şi sunt clasificate în funcţie de epoca de care aparţin. Din epoca dacică există: vase ceramice, urne funerare, capace de urne funerare, obiecte şi unelte din fier. Cele mai multe descoperiri din epoca romană păstrate sunt inscripţii, altare votive sau funerare, fragmente arhitectonice, o statuetă din piatră reprezentând un preot roman şi mai multe fragmente ale unor statuete.

O descoperire aparte o reprezintă tezaurul monetar descoperit întâmplător la Nireş (în apropierea Dejului). Din epoca prefeudală există descoperiri izolate importante, de amintit fiind opaiţul de bronz cu însemne creştine (crucea şi porumbelul-simbolul Sfântului Duh), datat în sec. IV d.Hr. Colecţia de istorie cuprinde mai multe categorii de obiecte din epoca medievală: steme şi blazoane nobiliare sculptate în piatră, arme şi echipament militar (săbii, iatagane, vârfuri de lance, halebarde, flinte, puşti, pistoale, căşti, lăzi de campanie, etc), lăzi de breaslă, unelte ale meşterilor, steaguri, ştampile şi convocatoare de breaslă, vase din ceramică, documente istorice, originale sau fotocopiate, cărţi vechi în limbile română, maghiară şi slavonă.

În cadrul muzeului există şi o secţie destinată istoriei exploatării sării de la Ocna Dej. Colecţia de artă contemporană cuprinde picturi realizate de artişti consacraţi sau studenţi care au participat la tabăra de creaţie de la Dej, între anii 1970-1980, sculpturi în piatră şi lemn. Colecţia iconografică este formată din icoane vechi, pictate pe lemn, din secolele XVIII-XIX.

Colecţia de artă populară şi etnografie este compusă din costume populare de pe Valea Someşului, obiecte casnice, unelte şi alte ustensile folosite în gospodăria ţărănească la producerea şi preparatul hranei, la ţesut, tors cânepă, in şi lână, vase vechi din ceramică lucrate la roată şi pictate.