Invatamant

Învăţământul

Un document datat în 1498 ne relatează ca regele Matei Corvin a donat 400 de bulgări de sare şcolii din Dej. Un rol important în dezvoltarea învăţământului local l-a avut înfiinţarea, în anul 1568, a unui gimnaziu inferior. În anul 1638, această instituţie de învăţământ a trecut în custodia Bisericii reformate.

Mai târziu, în anul 1712, se înfiinţează o şcoală susţinută de comunitatea saşilor, iar în anul 1715 îşi începea activitatea şcoala romano-catolică cu predare în limba latină, care din anul 1783 va deschide şi o secţie pentru fete. Până în preajma revoluţiei de la 1848 populaţia românească din Dej şi împrejurimi a studiat în şcoli cu predare în limba latină sau maghiară. În anul 1846 îşi începea activitatea prototopul Ioan Colceriu, care a înfiinţat prima şcoală românească, iar din 1873 va funcţiona prima şcoala ortodoxă română.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, instituţiile de învăţământ se înmulţesc şi încep demersurile consiliului orăşenesc şi ale populaţiei (1891-1892) pentru înfiinţarea unui liceu. La 9 septembrie 1897 se deschidea prima clasă de liceu, în vechea clădire a gimnaziului inferior. Între anii 1899-1900 este construită clădirea noului liceu, cu 8 săli de clasă, săli speciale-laboratoare, sală de sport, sală profesorală şi locuinţă pentru director.

Până în 1919, liceul de stat a funcţionat numai în limba maghiară, fiind absolvit de 500 de elevi, dintre care 84 români. În prezent, cei aproximativ 7.500 de elevi din municipiu beneficiază de următoarele unităţi de învăţământ: Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu", Liceul Teoretic "Al. Papiu Ilarian". Grupul şcolar Construcţii-Montaj, Şcoala Profesională de Arte şi Meserii, şcoala cu clasele I-VIII Nr.1 - unde funcţionează şi o şcoală în limba maghiară cu câte o clasă pentru fiecare an de studiu; şcoala cu clasele I-VIII "Avram Iancu"; şcoala cu clasele I-VIII "Mihai Eminescu", şcoala cu clasele I-VIII Nr. 4, şcoala cu clasele I-VIII Ocna Dej. Şcoli cu clasele I-VIII funcţionează şi în Pintic şi în Viile Dejului. Peste 1.350 de copii preşcolari sunt instruiţi în 14 grădiniţe. De asemenea, funcţionează Colegiul Universitar de Fizica Mediului Ambient al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu"

După Marea Unire de la 1918, Liceul de stat maghiar devine liceu românesc, purtând numele "Andrei Mureşanu". La conducerea liceului este numit profesorul Victor Motogna. Ocuparea Transilvaniei de Nord de către Ungaria a dus la închiderea cursurilor în limba română şi transformarea şcolii în instituţie de învăţământ cu limba de predare maghiară.

După 1944, liceul va purta, pe rând, mai multe denumiri: Liceul de băieţi, Liceul unic, Liceul mixt, Şcoala medie. În 1969, liceul şi-a redobândit numele de "Andrei Mureşanu", iar din 1977 şi până în 1990 a funcţionat cu denumirea de Liceul Industrial. Din 1990, devine liceu teoretic, având profilele: real (matematică-informatică, ştiinţele naturii) şi umanist (filologie-limba engleză intensiv, limba franceză intensiv, limba germană intensiv şi predare bilingvă română-engleză). Ministerul Educaţiei Naţionale îi acordă în 1996, rangul de Colegiu Naţional.

În prezent dispune de 30 de săli de clasă, amenajate în două corpuri de clădiri, 5 laboratoare de informatică, un laborator de biologie dotat cu muzeu de profil, 2 laboratoare de fizică, 3 laboratoare de chimie, cabinetele de limba română, geografie, istorie, matematică, sală de sport şi o bază sportivă în aer liber. Are şi trei biblioteci: una cu lucrări în limba română - 45.000 de volume, a doua cu lucrări în limba franceză - 8000 de volume şi a treia cu lucrări în limba engleză - 14000 de volume. Colegiul dispune de un internat şi o cantină de 100 de locuri unde pot servi masa şi elevi care nu locuiesc în internat.

Elevii colegiului au obţinut rezultate foarte bune la concursurile şi olimpiadele şcolare: 88 de premii şi menţiuni în anul şcolar 2001-2002, 97 de premii şi menţiuni în anul şcolar 2002-2003, 110 premii şi menţiuni în anul şcolar 2003-2004. Colegiul editează revista "Liceenii' şi Anuarul Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu". Trupa de teatru "Intermezzo" a fost distinsă cu diplome şi premii la diferite competiţii artistice şcolare.

Colegiul se mândreşte cu absolvenţii săi. Majoritatea au urmat cursurile învăţământului superior, în toate specialităţile existente în ţară, devenind oameni cu ţinută morală şi profesională distinsă, mulţi dintre ei deţinând funcţii importante în sistemul economic şi social al ţării. Dintre absolvenţi, aproximativ 160 au devenit cadre didactice universitare, cercetători în ţară şi străinătate, directori de instituţii şi de firme comerciale, economişti, ingineri etc.

Liceul teoretic "Alexandru Papiu-Ilarian"

A fost înfiinţat în 1964, cu denumirea de Liceul Nr. 2 Dej, beneficiind de 16 săli de clasă şi functionând cu clasele V-XII. De la început a fost un liceu cu două profile: real şi uman. În scurt timp de la înfiinţare, baza materială şi dotarea cu materiale didactice au cunoscut o dezvoltare deosebită. Au fost amenajate laboratoare de fizică, chimie, biologie, cabinetul fonic pentru limbi străine, cabinetul de matematică, terenul sportiv, parcul şcolar, sală de gimnastică şi o bibliotecă cu peste 3.000 de volume.

Un rol important l-a avut conducerea liceului de atunci, prof. emerit Gheorghe Isa - director, prof. Alexandru Pávai şi prof. Romulus Suciu - directori adjuncţi. În această perioadă, liceul a editat o revistă numită "Aripi Tinere", la care au colaborat personalităţi de seamă, precum: acad. Eugen Pora, Gheorghe Zbârcea, dr. Alexandru Ionescu, dr. Ion Mârza. În anul 1977, liceul a fost transformat în Şcoala Generală Nr. 1 Dej, cu învăţământ de 10 clase şi cu toate clasele de liceu seral.

În 1990 a fost reînfiinţat liceul sub titulatura de Liceul Teoretic Dej, iar în 1991 a primit numele de Liceul Teoretic "Alexandru Papiu-Ilarian". În prezent are două direcţii: teoretică şi vocaţională. În cadrul filierei teoretice există 2 profile: real (informatică - intensiv, matematică - informatică, ştiinţele naturii) şi uman (franceză - intensiv, română - franceză), iar în cadrul direcţiei vocaţionale există profilul sportiv (baschet - fete, volei - băieţi, fotbal şi instructor în ramurile sportive baschet - fete şi volei - băieţi). Prestigiul liceului este în continuă creştere, mărturie fiind rezultatele şi performanţele obtinute: premiul I la olimpiadele naţionale de limba şi literatura română, informatică şi religie.

Trupa de teatru "Caracteres" a liceului a reprezentat România la festivalurile internaţionale de teatru francofon, desfăşurate în Franta-2002, Ungaria-2003, Spania-2004 şi Cehia-2005. Echipele de volei au obţinut cele mai bune rezultate din ţară în ultimii 10 ani. Ca urmare a activităţii deosebite în această ramură sportivă, va funcţiona în cadrul liceului Centrul Olimpic de Excelenţă la Volei, începând cu anul şcolar 2005-2006. Drept recunoaştere a activităţii desfăşurate ca promotori ai dimensiunii europene a educaţiei, liceului i s-a acordat, în septembrie 2004, "Diploma de Onoare" a Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej

Oraşul are o bogată tradiţie în domeniul învăţământului tehnic. În anul 1870, aici se înfiinţează o şcoală de ucenici industriali. În anul 1920, se transformă în şcoală profesională. Începând cu anul 1962, odata cu industrializarea oraşului, şcoala pregăteşte operatori chimişti, laboranţi, electricieni şi în alte domenii. În anul 1969, şcoala profesională de chimie devine şcoala profesională de construcţii, pregătind muncitori în domeniul construcţiilor industriale şi civile.

După câţiva ani este transformată în Liceu Industrial, devenind cel mai mare grup şcolar din partea de nord a judeţului Cluj. Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej şcolarizează anual aproximativ 1.100 de elevi, aceştia fiind pregătiţi de peste 75 de cadre didactice (profesori, ingineri, maiştri instructori), în următoarele forme de învăţământ: liceu - curs de zi, liceu - curs seral, şcoala profesională, şcoala postliceală. În cadrul liceului, elevii sunt pregătiţi pentru meseria de tehnician în activităţi comerciale şi financiare, cei din profilul servicii, iar cei din profilul tehnic obţin calificările în meseriile: tehnician electrotehnist, tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii, şi tehnician în lucrări publice şi construcţii.

Elevii de la şcoala profesională se pregătesc în meseriile: electrician constructor, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, lăcătuş pentru construcţii, constructor finisor, zugrav, vopsitor ipsosar, tapetar, frezor, rabotor, mortezor. Elevii de la învăţământul postliceal obţin calificarea în meseriile: asistent gestiune, proiectant urbanism şi amenajarea teritoriului. Grupul Şcolar Industrial Construcţii Montaj Dej dispune de o bogată bază materială: 24 de săli de clasă, 2 laboratoare, 6 cabinete şi ateliere şcolare, 50 de calculatoare performante conectate la Internet, sală de gimnastică, bibliotecă cu aproximativ 20.000 de volume, internat şi cantină cu câte 360 de locuri.

Învăţământul particular

Fundaţia Elpis pentru copii şi-a început activitatea la Dej în 1999. În 28 septembrie 2004 a fost inaugurat noul sediu al Gradiniţei private "ELPIS". Asociaţia Naţională Mutuală România-Franţa "Louis Pasteur" (ANMRF) şi-a început activitatea în Dej în anul 1996. Direcţiile de activitate sunt cele din domeniile medical, social şi educaţional. În 1997, ANMRF a înfiinţat Şcoala postliceală "Louis Pasteur", cu specializări în domeniul sanitar, economic, comercial şi turistic. Din anul 2001 funcţionează primul liceu particular din Dej, numit "Louis Pasteur".

Clubul copiilor şi eleviilor

Clubul s-a înfiinţat la data de 1 octombrie 1950 ca instituţie specializată în activităţi extraşcolare. S-a numit iniţial Casa Pionierilor, apoi, Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei. Activitatea clubului, în primii ani, a fost complementară programei şcolare. Treptat, situaţia s-a modificat, în sensul detaşării profilului cercurilor de programă şcolară şi a stabilirii conţinutului în funcţie de opţiunile copiilor şi cerinţele dezvoltării sociale. Colaborările şi participările la diferite festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale au adus faimă Clubului. Dovadă sunt premiile obţinute, cum au fost cele pentru legături radio, aeromodele, biochimie, "Pana de Aur", sau pentru pictură.

În aceste rezultate sunt incorporate strădania, priceperea, dăruirea celor peste 140 de profesori, ingineri, învăţători, maiştri care au îndrumat mii de copii. Scoasă din structura instituţiilor aparţinătoare fostelor organizaţii educaţionale supuse orientării politice, din 1990 va deveni Club al Copiilor, aparţinător al Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Activităţile acestuia au răspuns interesului copiilor şi elevilor, drept pentru care, ASTRA dejeană i-a acordat premiul pe 1991 pentru întreaga activitate.