Monumente

Monumente de artă plastică

Alecu Russo (1819-1859) - operă a sculpturilor Mihai Barbu, este amplasată în Piaţa 22 Decembrie; a fost dezvelită la 17 noiembrie 1973. În timpul revoluţiei paşoptiste, Alecu Russo, în trecere prin Dej a fost arestat la 11 iunie 1848 şi întemniţat la închisoarea din Cluj. La percheziţie i-au fost găsite 90 de exemplare din celebra Proclamaţia, redactată în 1848 de Aron Pumnul.

Iuliu Hossu (1885-1970) - operă a sculptorului Vlad Prună. S-a născut în localitatea Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud. A studiat la Institutul Pontifical de Propagandă Fide din Roma. Doctor în filosofie şi teologie; Preot (1910); Episcop (1917); Cardinal (1969); membru de onoare al Academiei Române. Arestat în 1948. Domiciliu forţat. Înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877) - operă a sculptorului Horia Flămându. Este amplasat în parcul liceului care îi poartă numele. A fost dezvelit la 8 decembrie 1973. Marele revoluţionar paşoptist s-a născut la Bezded, lângă Dej.

Andrei Mureşanu (1816-1863) - operă a sculptorului Artur Vetro este amplasat în parcul Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu". A fost dezvelit la 25 ianuarie 1970. Numele poetului revoluţionar Andrei Mureşanu a fost atribuit liceului din Dej în 1919, la reorganizarea învăţământului românesc, după Marea Unire şi l-a avut până în 1940. În 1970, liceul a reprimit numele patronului său, după o lungă perioadă, când a fost numit Liceul Industrial nr. 1.

Guilelm Sorban (1872-1923) - operă a sculptorului Vasile Rus-Batin; este amplasată în parcul oraşului şi a fost dezvelită la 26 iunie 1971. Guilelm Sorban a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al judeţului Solnoc-Dăbâca şi apoi prefect. Este autor al primelor lucrări de muzicologie din Ardeal şi de lucrări corale şi vocal-instrumentale. Este înmormântat la Dej, în cimitirul din Dealul Florilor, unde se află amplasat şi un bust al compozitorului.

Mihai Eminescu (1850-1889) - operă a sculptorului Ion Lucian Murnu; este amplasată în Cartierul 1 Mai. A fost dezvelită la 14 ianuarie 1993. În drumul său spre Blaj, în 1866, Mihai Eminescu s-a oprit la Dej, de unde îi scria lui Iosif Vulcan de la revista Familia din Oradea.

George Coşbuc (1866-1918) - operă a sculptorului Ion Lucian Murnu, se află în faţa Casei Municipale de Cultură. A fost dezvelită la 5 noiembrie 1993, data de la care instituţia poartă numele marelui poet. George Coşbuc a vizitat Dejul în 1912, cu ocazia serbărilor ASTREI dejene.

Monumentul leu - este situat pe strada Ţibleşului de pe Dealul Cocoşului. Pe un soclu din piatră se află un leu sculptat în piatră, reprezentat cu capul culcat pe labele din faţă. A fost dezvelit la 2 iulie 1889 în memoria celor căzuţi în timpul bătăliei din 24 noiembrie 1848, dusă pe teritoriul oraşului, în timpul revoluţiei paşoptiste.

Monumentul Marii Uniri - grup statuar din bronz, a fost realizat de sculptorul clujean Alexandru Lupu. Se află în Piaţa Bobâlna, reprezentând trei dintre corifeii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918: dr. Teodor Mihali, dr. Alexandru Vaida-Voevod, dr. Stefan Cicio-Pop. A fost inaugurat la 30 noiembrie 1995, devenind unul dintre simbolurile heraldice ale stemei actuale ale municipiului Dej.

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial - este amplasat în Cimitirul Eroilor din Dealul Florilor. Are forma unei cruci de piatră, fixată pe latura unei platforme dreptunghiulare. Pe axa centrală este sculptată o spadă străpungând un balaur, iar pe braţe sunt reprezentaţi laurii care simbolizează victoria. Pe platformă este aşezată o coroană din metal, iar la baza crucii se află o placă cu inscripţia "Eternă glorie şi pioasă recunoştinţă eroilor libertăţii şi reîntregirii României".

Monumentul Eroilor din Al Doilea Război Mondial - este amplasat pe latura dreaptă a cimitirului din Dealul Florilor, la capătul unei alei în terase, cu trepte din piatră, pe o platformă unde a fost ridicat un postament rotund. Pe circumferinţă, sunt fixate vertical coloane în aluminiu, cu lungimea între 1 şi 10 metri, dând impresia unui drapel de luptă desfăşurat. În semicerc sunt dispuse morminte ale eroilor din Al Doilea Război Mondial. Pe placa comemorativă din marmură neagră este scris: "Slavă ostaşilor români care s-au jertfit pentru libertatea patriei şi poporului de sub jugul fascist". Monumentul a fost inaugurat în mai, 1981.

Monumentul Eroilor Deportaţi - este amplasat în Piaţa Ştefan cel Mare. A fost dezvelit în 1947, în memoria celor peste 10.000 de evrei deportaţi din zona Dejului spre lagărele naziste ale morţii. Grupul statuar din bronz reprezintă: un bărbat, două femei, din care una poartă în braţe un copil, iar în spatele adulţilor se află încă un copil. Pe placa comemorativă, scrie în limbile română şi ebraică: "În memoria populaţiei evreieşti deportată de fascişti şi exterminată în cuptoarele de la Aushwitz, în anul 1944". Monumentul a fost realizat de sculptorul Yzsak Márton, din Tg. Mureş.

Monumentul Eroilor Revoluţiei din 1989 - a fost dezvelit în decembrie 1990. Este realizat cu sprijinul SC SOMES SA în memoria eroilor morţi în Revoluţie. Pe placa de pe monument scrie: "Prin sacrificiul vostru ne-am câştigat libertatea" şi sunt încrustate numele lui Florin Oşan şi Kovács László (din Unguraş), morţi la Otopeni, în decembrie 1989. Monumentul a fost executat de Turnătoria "Metalul" din Cluj-Napoca.

Lupa Capitolină - este o copie după celebra statuie al capitalei Imperiului Roman şi al popoarelor de origine latină, implicit al originii latine a poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Prună şi dezvelită pe date de 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, Cetăţean de onoare al municipiului Dej.

Monumentul liră - monument dedicat memoriei compozitorului Guilelm Şorban. A fost realizat de sculptorul clujean Vasile Rus-Batin, soclul fiind conceput de arhitectul Dorin Munteanu. A fost dezvelit în 7 iulie 1998, cu ocazia comemorării a 75 de ani de la moartea lui Guilelm Şorban. Este amplasat în zona fostei case memoriale a compozitorului, demolată abuziv în 1986.

Monumente de arhitectură

Biserica Ortodoxă "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" - prima parohie ortodoxă s-a constituit în anul 1873. A fost construită din lemn şi acoperită cu şindrilă. În 1876 a fost mutată pe un alt teren, unde a funcţionat până în anul 1905, când se încheie lucrările la noua biserică. Între anii 1880-1911 a funcţionat şi o şcoală confesională frecventată de copiii enoriaşilor ortodocşi care studiau cu învăţătorul Augutin Herman.

Biserica nouă, cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" - a fost zidită între anii 1900-1905, sub supravegherea arhitectului Andreiu Karácsony din Dej. În anul 1904 a fost realizat iconostasul de către meşterii Ion Măşcăşan şi Ioan Rot, iar uşile diaconeşti şi împărăţeşti de către Francisc Stuhelo din Cluj, în anul 1926. Icoanele de pe iconostas au fost pictate în anul 1905 de către Szadnáry Jánosi din Dej. De-a lungul timpului, biserica a fost de mai multe ori restaurată, iar extinderea ei s-a realizat între anii 1990-1993. În toamna anului 1994 au început lucrările de înfrumuseţare interioară de către pictorii Victor Tistu, Nicolae Andonaş din Bacău şi Ştefan Teodor din Şomcuta Mare, ajutaţi de Cristian Doşa din Dej. Sfinţirea bisericii extinse şi restaurate a avut loc la 24 septembrie 1995.

Biserica Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" - în anul 1733 existau în Dej 30 de familii de români greco-catolici. În anul 1743, românii primesc doar loc pentru cimitir. Timp de un secol, ei nu au avut o biserică proprie. Primul preot stabilit în Dej a fost Gavril Pop. În anul 1799 s-a construit o biserică din lemn de stejar, pe un teren de langă Valea Salca. În anul 1896 a fost mutată în satul Cătălina, din apropiere. Între anii 1883-1896, din donaţii ale enoriaşilor s-a construit actuala biserică de pe strada Avram Iancu (azi Regina Maria), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În 1897 au fost instalate trei clopote, confiscate în 1917 pentru fabricarea de muniţie. În spatele bisericii a fost construită o clădire în care, din 1852, a funcţionat şcoala confesională românească. Pe faţada clădirii fostei şcoli a fost pusă o placă memorială cu prilejul împlinirii a 150 de ani de învăţământ românesc la Dej. Astăzi, clădirea adăposteşte Liga Tineretului Ortodox din Dej şi biblioteca acesteia.

Biserica Reformată - a fost construită la începutul sec. XV, pe cheltuiala oraşului, fiind menţionată documentar în anul 1453 ca funcţionabilă de către preoţii catolici. Turnul-clopotniţă, înalt de 73 m, a fost ridicat sub conducerea maistrului Ioan Ács, începând cu anul 1643. Arhitectural, monumentul construit în stilul gotic transilvănean din piatră şi cărămidă aparţine tipului bisericii sală. Până în 1887 a fost înconjurată de ziduri şi bastioane, acestea fiind însă demolate pentru a lărgi piaţa. Dintre lucrările valoroase aflate în acest lăcaş de cult sunt de amintit: o inscripţie datată în anul 1550; amvonul - în stilul Renaşterii târzii, cu motive florale în relief, realizat de către sculptorul Dávid Sípos în anul 1752; masa sacră şi coroana amvonului, realizate în 1779. Interiorul edificiului se caracterizează prin simplitate şi austeritate. De-a lungul timpului, pe lângă biserică a funcţionat şi o şcoală confesională, frecventată de tineri aparţinând tuturor naţionalităţilor.

Biserica Ortodoxă "Sfinţii Arhangheli" din Mănăstirea - ridicată în primele decenii ale secolului al XVI-lea, a fost capelă a familiei Kornis. Corul este scurt, compus dintr-o singură travee pentagonală. Clopotniţa este prevăzută cu metereze, etajele superioare formând o prismă octogonală. Monumentul reprezintă o îmbinare de elemente gotice târzii şi renascentiste.

Mănăstirea şi Biserica Franciscană - construirea lor a început în anul 1718. Arhitectul care a început lucrările a fost Einsenbeitl György János. Ridicarea acestor edificii s-a realizat în mai multe etape, finalizându-se în anul 1780. Biserica poartă hramul "Sf. Anton de Padua" şi a fost construită în stil baroc, după planurile arhitectului clujean Konrád Hammer. Interiorul bisericii impresionează prin bogăţia ornamentaţiilor, a depozitelor cu valori de patrimoniu: un vechi altar de lemn, o bibliotecă, tablouri în ulei, crucifixuri, sculpturi în marmură şi lemn, icoane şi o impunătoare reprezentare plastică în relief a lui Iisus Hristos răstignit, provenind din vechiul altar al bisericii, realizat de Anton Csűrös.

Biserica Ortodoxă "Sfânta Varvara" - la Ocna Dej, la o adâncime de cca 80 m, în mina "Transilvania", aflată în exploatare. A fost 'ctitorită' în cursul anului 2000 cu hramul "Sfânta Varvara", protectoarea minerilor. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei în stil bizantin, iar ornamentarea bisericii s-a realizat prin sculptarea în pereţii de sare a elementelor brâncuşiene brâul şi coloana infinitului. Aceste elemente artistice împodobesc icoanele, precum şi cele patru vitralii luminate. Sculptura în sare a fost executată de Mircea Câmpean. Biserica este nu numai un lăcaş de cult, ci şi un atractiv obiectiv turistic.

Biserica Ortodoxă din lemn de la Pintic - este construită în anul 1882 şi are hramul 'Sf. Mihail şi Gavril". Din punct de vedere arhitectural, biserica are naos, pronaos şi altar poligonal, cu pereţi din bârne încheiate în tehnica 'coadă de rândunică', fără cuie sau scoabe din lemn. O parte a icoanelor datează din sec. XVII.

Biserica Romano-Catolică "Maica Fericită" din Ocna Dej - a fost construită în anul 1751 din ordinul împărătesei Maria Tereza, cu sprijin din partea statului. Edificiul, din piatră, este o biserică sala ce poartă amprenta stilistică a barocului târziu transilvănean.

Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului" - construcţia bisericii situate în cartierul 1 Mai, a început în 1 iunie 1995. Proiectul este realizat de arhitectul Răzvan Turcu din Dej.

Sinagoga - construirea acestui edificiu de cult a început în anul 1907, sub conducerea meşterului Ioan Szikisan şi a fost inaugurată în anul 1909, de sărbătoarea Pesach. Este una dintre cele mai frumoase sinagogi din Transilvania.

Biserica Ortodoxă de la Spitalul Municipal - a fost construită în anul 1829, în parohia Bonţ, judetul Cluj, şi strămutată în anul 1996 la Spitalul din Dej. Are hramul "Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian". A fost repictată între anii 2000-2001 de pictorul Vasile Niţescu din Bucureşti. Este declarată monument istoric.

Biserica Penticostală - BETEL (Casa Domnului) - a fost construită între anii 1993-1997.

Castrul roman de la Căşeiu - castrul de la SAMUM - Căşeiu face parte din porţiunea nordică a sistemului defensiv al Daciei Porolisensis (după 118 d.Hr). Se află la 7 km de Dej, pe drumul naţional 1C, Cluj Napoca-Dej-Baia Mare. Este o fortificaţie tipică din lemn şi pământ. Fortificaţia trainică a fost ridicată de Cohors II Britanorum millitaria civium Romanorum pia fidelis, care va fi inlocuita de Cohors I Britanica millitaria equitata la începutul domniei împăratului Hadrian. Această unitate este cea care a edificat în piatră fortificaţia. Dintre descoperirile mai importante menţionăm: o inscripţie dedicat Iuliei Doamna, mama împăratului Caracalla, două diplome militare datate din 120 şi 104, două statui, una reprezentându-l pe Pan cântând la flaut, iar cealaltă un preot sacrificator, 18 inscripţii închinate diferitelor divinităţi greco-romane, mai multe stele funerare, monede, arme de fier, obiecte de bronz şi sticlă.

Cetatea Ciceului - ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea, cetatea este menţionată pentru întâia oară în anul 1304. S-a aflat în administrarea voievozilor Transilvaniei, cu intermitenţe, până la sfârşitul secolului al XV-lea. În 1490 a fost donată voievodului moldovean Ştefan cel Mare, fiind stăpânită şi de câţiva dintre succesorii acestuia. A fost demolată în 1544, în urma unei hotărâri a dietei Transilvaniei.

Cetatea Unguraşului - atestată la sfârşitul secolului al XIII-lea, a fost administrată de voievozii Transilvaniei. Demolată sistematic în secolul al XVI-lea, materialul de construcţie recuperat a fost întrebuinţat la construirea cetăţii de la Gherla.

Castelul Kornis de la Mănăstirea - a fost construit în anul 1593. Reşedinţă nobiliară. Fortificat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Este unul dintre cele mai valoroase monumente renascentiste din Transilvania.

Castelul Haller din Coplean - construit între anii 1729-1771, este un monument de arhitectură în stilul rococo transilvănean.