Istoricul Dejului

Istoricul Dejului

Dej, mai demult Deju (în dialectul săsesc Deesch , în germană Desch, Burglos, Burgschloss, în maghiară Dés, Deés) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România. Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic.

Catva date geografice

Municipiul Dej cuprinde şi localităţile Ocna-Dejului, Şomcutu Mic, Peştera, respectiv Pintic.

Oraşul este mărginit la est de dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord-est de Cic, la vest de Igisiu, iar la sud-vest de Rompaş. Localitatea este şi nod feroviar cu staţia de triaj Dej Triaj.

Primele menţiuni documentare care atestă existenţa oraşului datează din anii 1061 şi 1214, sub numele de Dees. Importanţa strategică şi însemnatele rezerve de sare au fost descoperite încă de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construită între 1214 şi 1235. Oraşul a avut de suferit de pe urma invaziei tătare din 1241. Oraşul se dezvoltă de-a lungul timpului ca şi centru important de exploatare a sării, la începutul secolului XVIII dispunând şi de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării.

Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1920 până în 1940, oraşul a fost capitala judeţului Someş. În 1940, judeţul Someş a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicţia Clujului.

Populaţia stabilă a municipiului era la 1910 de 11.451 de locuitori (7991 maghiari, 2911 români, 445 germani şi 104 alte naţionalităţi), iar după ultimul recensământ din 2002, era de 38.478 locuitori (85,03% români, 14,11% maghiari, 0,04% germani, 0,67% romi, 0,04% evrei şi 0,11% alte naţionalităţi), fiind al treilea oraş ca mărime din judeţul Cluj.

Mass Media locală este bine dezvoltată. Municipiul beneficiază de 2 radiouri locale: Radio Fir şi Radio Stil şi de un post de televiziune -Someş TV -Televiziunea Văii Someşului. Televiziunea Someş TV se bucură de o audienţă „de invidiat”, în această microregiune a Văaii Someşului, deoarece aria de acoperire a postului TV vizeaza 4 judeţe, mai mult, promotorii acesteia şi-au propus o politică de post neutră politic, liberă şi încurajatoare a valorilor din microregiunea Văii Someşului.

Obiective turistice
Castrul roman Samum din comuna invecinată Căşeiu.
Biserica Reformată, construită în stil gotic, în anii 1453-1536, cu un turn înalt de 72 m. Hram iniţial (înainte de Reforma Protestantă): "Sf.Ştefan".
Biserica şi mănăstirea franciscană "Sf.Anton de Padova" (romano-catolică), construită în stil baroc în secolul XVIII (în jurul anului 1716).
Biserica Ortodoxă "Sf.Gheorghe", ridicată în 1776.
Biserica protopopială greco-catolică (nerestituită), consacrată în anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".
Palatul justiţiei, construit la sfârşitul secolului XIX.
Clădirea fostei Primării.
Statuia "Lupa Capitolina", simbolul latinităţii poporului român. A fost realizată de sculptorul V. Pruna şi dezvelită în 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100 Adunări Generale a Astrei. Lucrarea a fost donată de dr. Traian Gh. Dascăl, cetăţean de onoare al municipiului Dej.
Obeliscul (Monumentul) Eroilor.
Casa memorială Teodor Mihaly.
Casa memorială Alexandru Vaida Voievod.
Ruinele Castelului Kornis din comuna învecinată Mănăstirea.
Băile Ocna Dej din apropiere.

În partea de sud-vest a Dejului se află Ocna-Dejului, localitate devenită cartier al Dejului din 1991. Aici a existat, amenajat până prin anii 80 ai sec.XX, băi cu apă sărata, care au dispărut odată cu prăbuşirea dealului de sare.

Obiective memoriale

Cimitirul eroilor români, maghiari, germani, ruşi, sârbi şi evrei, din cele două războaie mondiale, este amplasat pe str. Dealul Florilor şi are o suprafaţă de 3.000 mp. În acest cimitir sunt înhumaţi 570 eroi, din care 416 cunoscuţi, în morminte individuale.
Personalităţi
Ferenc Pápai Páriz (1649-1716), scriitor şi fizician
Guilelm Şorban, compozitor
Alexandru Vaida-Voevod
Gyula Nyírő, n. 1895
Raoul Şorban, critic de artă
Theodor Mihali, avocat
Ana Novac (1922-2010), scriitoare, supravieţuitoare a Lagărului de la Auschwitz
Ion Cupşa (1912-1984), general, istoric şi scriitor.

„Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. Accesat la 19 iunie 2008.
„Populaţia stabilă la 1.01.2009” (în română). INSSE. 19 mai 2009. Accesat la 19 mai 2009.
indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă


Dej
(stema veche a oraşului)
Dej
(centrul oraşului; desen din sec. XIX)
Dej
(înc. sec. XX)
Dej
(Biserica Reformată-Calvină)